…cafeaua cu aromă de Viață

Sunt dimineți când te trezești, te uiți în oglindă și parcă te vezi prima oară. zâmbești.
Nu știi dacă zâmbești oglinzii sau chipului așezat, ca un abțibild mișcător, pe suprafața ei.
Te miri cum de nu ai văzut până acum. Oglinda. Pe tine.
Îți treci degetele prin păr. Îți place cum îți stă, așa, încurcat peste noapte cu ițe de vise colorate.
Îți place atât de mult, încât îți vine să faci un selfie.
Un selfie, așa, în doi – tu și oglinda.
(…)
Pui apa pe foc în ibric, deja salivezi cu gândul că o să o sorbi în câteva minute.
Torni apa clocotită in cană, peste cele două lingurițe de cafea cu aromă de viață.
Privești micuța cădere de apă și odată cu ea, prin minte îți curge un gând: nu știm niciodată dacă e ultima cafea pe care o bem.
Îți spui: ,,la ce prostii te gândești,!” și amesteci repede în cană un zâmbet și o linguriță de zahăr, să îndulcești totul.
Apoi îți amintești că sunt multe gusturi pe lumea asta, pe lângă gustul dulce.
Că sunt multe culori…
Că sunt multe de trăit.. în fiecare zi din
Viața asta frumoasă și înțeleaptă și sacră și un pic, doar un pic perversă…

adya C❤️

Leave a comment